Trupa „Timpuri Noi”, fondată la București în 1983, a fost unul dintre cele mai importante grupuri underground din România până în 1991. Această reputație se datorează atât muzicii și stilului interpretativ, cât și mesajelor subversive ale versurilor lor. Detalii despre istoria și parcursul acestei trupe bucureștene de rock, citiți pe bucharesttrend.eu.
Undergroundul rockului românesc
Reputația trupei „Timpuri Noi” era influențată de tot ce ținea de stilul lor muzical, versurile și limbajul folosit. În special, mesajele lor subversive erau percepute de public ca fiind contestatare. Totuși, în ciuda acestui impact, trupa a rămas în umbră în anii săi de început. Între 1983 și 1991, „Timpuri Noi” nu a atins faima și popularitatea largă, deși specialiștii muzicali subliniau că nivelul artistic și stilul lor indicau că ar fi trebuit să fie în fruntea mișcării rock din anii ’80 din România. Stilul trupei, care era foarte la modă în Bucureștiul acelor ani, a fost întreținut de membri precum Adrian Pleșca, Dan Iliescu, Radu Cartianu, Răzvan Moldovan, Marian Moldoveanu și alții.
Încă de la înființare, trupa s-a aflat în avangarda mișcării underground. În perioada comunistă, textele și temele cântecelor lor erau neconvenționale și inacceptabile pentru regimul lui Ceaușescu, ceea ce a dus la interzicerea lor pe posturile de radio și TV. Cu toate acestea, au existat editori la București care și-au asumat riscuri și au pus ocazional în difuzare melodiile „Timpuri Noi”.
După Revoluția Română
După Revoluția Română din 1989, când regimul comunist al lui Ceaușescu a fost înlăturat, în decurs de un an au apărut posturi de radio și canale de televiziune independente, precum și publicații de gen. Programele difuzate în aceste medii au devenit mult mai progresiste și mai libere. Mai mult decât atât, chiar și radioul și televiziunea națională și-au diversificat considerabil grila de emisie. Practic, într-un singur an, s-a realizat o tranziție rapidă de la o stare de întuneric informațional la aproape totală deschidere. Mai simplu spus, tot ceea ce fusese strict interzis a devenit permis.
În acest context nou, „Timpuri Noi” încetează aproape imediat să mai fie o trupă anacronică. Odată cu dispariția cenzurii, a început în mod firesc o perioadă de recunoaștere a trupei. Este important de menționat că, în acel moment, muzicienii nu mai erau novici în domeniul muzicii rock. Experiența muzicală a grupului număra deja aproape 8 ani. Și, cel mai important, trupa rămăsese una dintre puținele în peisajul rock românesc, fiind stilistic aliniată cu tendințele din acea perioadă.
Succesul din anii ’90
Odată cu libertatea, succesul a venit și pentru „Timpuri Noi”. Trupa a devenit cea mai populară formație din România doi ani la rând, în 1994 și 1995, conform clasamentelor anuale ale acelor vremuri din reviste de specialitate precum „Vox Pop Rock” și „Heavy Metal Magazine”. În plus, alte publicații orientate către tineri, cum ar fi revista „Salut”, precum și clasamentele unor posturi de radio independente și canale TV private, și chiar televiziunea națională română, care desfășura sondaje similare, au confirmat popularitatea formației. Radio UniPlus, Radio ProFM, Radio Delta, Radio Național, TVR, Tele 7 ABC și Antena 1 au desemnat „Timpuri Noi” drept cea mai bună trupă din categoria sa. În final, în 1995, formația a primit un premiu acordat de Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România pentru limbajul său inovator în creația rock.
Un alt succes notabil al metalistilor din București a fost participarea lor la fiecare festival „Rock Bucharest”. De asemenea, le-a fost încredințată deschiderea unor concerte solo pentru mari nume internaționale precum „Ian Gillan” și „Uriah Heep”, „Asia” și „Scorpions”, „Saxon”, „Paradise Lost” și „Jethro Tull”, „Iron Maiden” și „Kreator”. La 20 mai 1994, „Timpuri Noi” a devenit prima trupă românească care a susținut un concert live în Teatrul „Ion Creangă” din București.
În ianuarie 2020, la București, a avut loc lansarea albumului „Moldova mon amour”. Aici, muzicienii au susținut un concert dedicat noului disc. Fanii și admiratorii formației au apreciat ultima lucrare de studio, mulți afirmând că acesta este cel mai bun album pop-rock lansat în ultimii cinci, poate chiar zece ani, în România.
Compozițiile au fost interpretate în același stil nonconformist și chiar combativ. Albumul conține atât piese cu substrat satiric, îndreptate împotriva establishmentului local, cât și cântece despre dragoste. Printre cei care au cântat la ultimul concert s-au numărat basistul Vlad Apotrosoae, toboșarul Felician Sfară și inegalabilul Dan Iliescu – super-chitaristul. Publicul prezent nu s-a putut sătura de spectacolul oferit.
