„Pasărea măiastră a muzicii românești,” „Édith Piaf a României,” „Marea doamnă a cântecului milenar românesc” și „Privighetoarea României” – așa a fost numită Maria Tănase în țara ei. A fost o cântăreață română, un fenomen unic în muzica românească, fiind considerată primadona scenei românești, în adevăratul sens al cuvântului. Puteți citi mai multe despre viața și cariera ei pe bucharesttrend.eu.
Copilăria săracă
Maria Tănase s-a născut pe 25 septembrie 1913 în mahalaua Cărămidarilor din București, fiind al treilea copil al florarului Ion Coandă Tănase. Mama ei era Ana Munteanu, din comuna Cârța, județul Sibiu.
Interesant este că, atunci când tatăl viitoarei cântărețe a aflat că soția lui este din nou însărcinată, i-a reamintit că erau prea săraci pentru a întreține atâția copii și i-a cerut să „renunțe la copil”. Teama de Dumnezeu a determinat-o să ignore cererea lui și astfel s-a născut cea care avea să devină vocea celebră a poporului român.
Tatăl ei era un om talentat: cânta, mergea la concerte, spectacole de revistă, operetă și operă. Adesea oferea flori artistelor, pe care le culegea din propria grădină. În 1921, Maria Tănase și-a făcut debutul pe scenă la Casa de Cultură „Cărămidarii de Jos” din Calea Piscului, la serbarea de sfârșit de an a școlii primare. A urmat doar trei clase la școala de fete „Ion Heliade Rădulescu” și a fost nevoită să renunțe la școală pentru a lucra împreună cu familia în grădină.
La vârsta de 15 ani, a participat la concursul „Miss România”, unde a fost descalificată la proba costumului de baie. În 1929 s-a îndrăgostit de un doctor, de la care a rămas însărcinată. Însă acesta a ajutat-o să întrerupă sarcina, lucru care i-a afectat profund viața, pentru că, după aceea, nu a mai putut avea copii. Ulterior, și doctorul a avut o viață grea, fiind afectat de alcoolism, care i-a distrus cariera.
Începutul carierei de cântăreață
În 1930, Maria Tănase s-a angajat ca casieră într-un bar, unde mai cântase înainte. Aici, talentul ei a fost descoperit de publicistul și regizorul de teatru Sandu Eliad, primul ei protector, cel care a introdus-o în lumea artistică a Bucureștiului. În mai 1934, Maria a început să colaboreze cu teatrul „Cărăbuș”, condus de Constantin Tănase. A debutat în spectacolul de revistă „Cărăbuș-Expres” sub îndrumarea lui N. Kiritescu, la 2 iunie același an. La „Cărăbuș”, maestrul Constantin Tănase i-a ales pseudonimul de scenă – Mery Atanasiu.
În toamna anului 1934, a colaborat cu Constantin Brăiloiu, care i-a apreciat talentul. Tot în acel an, dramaturgul Tudor Mușatescu a recomandat-o unui bun prieten, deținătorul „Lifa Record”. În 1935, Maria a urmat cursurile Conservatorului Regal de Muzică și Artă Dramatică, sub îndrumarea lui Ion Manolescu, cu care a jucat mai târziu la Teatrul Municipal. În 1936, a devenit cunoscută în toată țara datorită cântecelor „Cine iubește și lasă” și „M-am jurat de mii de ori”, acompaniată de taraful „Costică Vraciu” și sub bagheta lui Constantin Brăiloiu și Harry Brauner.
Și încă un debut al cântăreței. Pe 20 februarie 1938, a avut loc prima ei apariție la radio, în emisiunea „Ora satului”. Aici, ea a cântat acompaniată de taraf-ul condus de violonistul Ion Matache. Acest debut radiofonic al Mariei Tănase a primit o apreciere deosebită în cronica muzicală a vremii, iar ascultătorii de radio au fost impresionați de talentul artistei. După aceasta, Maria Tănase a continuat să fie prezentă aproape săptămânal la postul de radio public, în fiecare program fiind acompaniată de două, trei și chiar patru tarafuri, care interpretau piese de muzică populară din toate regiunile țării. Toate aceste succese nu au trecut neobservate, în același an ea obținând un contract cu celebrul restaurant „Luxandra”, unde interpreta cântece populare alături de diverse ansambluri de lăutari, inclusiv alături de ansamblul condus de violonistul și dirijorul Petrică Moțoi.
Succesul în restaurante
În general, cântatul în restaurante a devenit pentru Maria Tănase o afacere profitabilă. În anii ’30-’40, ea cânta, pentru onorarii substanțiale, în renumite localuri, cum ar fi „Café Wilson”, „Capșa”, „Luther”, „Parcul ARO”, „Continental”, „Hanul lui Manuc” și „Neptun”. Acestea erau locuri preferate de unele celebrități din lumea literară, precum Liviu Rebreanu, Ion Minulescu, Camil Petrescu și Ion Pillat. Toți aceștia ascultau cu mare plăcere vocea Mariei.
În 1938, Maria Tănase a început să lucreze la teatrul „Alhambra”, sub conducerea lui Nicolae Vlădoianu. Iar în septembrie, în spectacolul „Constelația Alhambrei”, a interpretat cu mare succes piesele „Îmi pun busuioc în păr” și „Habar n-ai tu”, compuse de Ion Vasilescu. De asemenea, în spectacolele de revistă ale teatrului „Alhambra”, Maria Tănase cânta melodii din repertoriul francez, spaniol și de muzică neagră.
Tot în această perioadă a început unul dintre cele mai pasionante romane de dragoste din viața Mariei Tănase. Alesul ei a fost sculptorul Constantin Brâncuși. La fel ca toate iubitele lui, Maria Tănase era mult mai tânără decât maestrul — el avea 62 de ani, iar ea doar 25. Brâncuși era un bărbat experimentat, iar Maria devenise unul dintre cele mai bune voci ale României. Întâlnirea lor a avut loc la Paris, unde avea loc o expoziție de artă organizată de Dimitrie Gusti. Acesta a invitat-o pe Maria Tănase să viziteze atelierul sculptorului, însă scopul artistic al întâlnirii a fost rapid uitat în momentul în care cei doi mari talente românești s-au întâlnit și s-au îndrăgostit nebunește unul de celălalt. Cântăreața nu a vrut să plece din atelier timp de două zile și două nopți, ignorând chiar și un concert important pe care îl avea programat.
Povestea de dragoste extraordinară s-a încheiat doar un an mai târziu, după ce Maria Tănase a participat la Expoziția Internațională de la New York, unde a avut un succes răsunător. Cu toate acestea, conform biografilor renumitei cântărețe, ea nu l-a uitat niciodată pe Brâncuși, iar relația ei cu sculptorul a rămas marea iubire a vieții sale.
Viața în perioada „Gărzii de Fier”
În perioada legionarilor, din octombrie 1940 până în ianuarie 1941, Maria Tănase devine, ușor spus, o cântăreață „nedorită” în țară. „Garda de Fier” distruge toate înregistrările cu ea din arhiva radio. Unul dintre motivele oficiale era presupusa „distorsionare” a folclorului autentic românesc, însă, în realitate, în spatele acestei represiuni se aflau motive antisemite profunde. Ca să ne facem o idee despre ura cu care acționau apărătorii de extremă dreapta ai folclorului românesc, trebuie menționat că legionarii distrugeau cu toporul întreaga producție de discuri cu muzica Mariei Tănase. De asemenea, au spart matrițele companiilor de înregistrări din București.
În timpul războiului, Maria Tănase a participat, alături de alți artiști renumiți precum George Enescu, George Vraca și Constantin Tănase, la spectacole organizate pentru soldați răniți sau în unitățile militare. Un astfel de eveniment a fost sărbătorirea pomului de Crăciun în regimentul de cavalerie, unde au fost prezenți chiar regele Mihai, regina-mamă Elena și mareșalul Ion Antonescu.
În ianuarie 1944, artista joacă roluri principale în piese montate la Teatrul Municipal, precum „Cadavrul viu” de Lev Tolstoi, „Nana” de Émile Zola și „Opera de trei parale” de Bertolt Brecht.
În 1952, Maria începe să predea la noua secție de canto popular din cadrul școlii medii de muzică din București. În 1955, primește Premiul de Stat, iar doi ani mai târziu, titlul de Artistă Emerită a României.
