Ion Caramitru este un actor adorat de publicul românesc pentru rolul său din filmul „Liceenii”. Pe 17 decembrie 2018, lui Caramitru i-a fost acordat titlul de „Cetățean de onoare al municipiului Timișoara” în semn de recunoștință pentru întreaga sa carieră. A fost directorul Teatrului Național „IL Caragiale” din București și a ocupat funcția de ministru al culturii din România. Ion Caramitru a jucat un rol important în Revoluția Română din 1989 și a fost printre cei care au eliberat televiziunea română pe 22 decembrie, când, împreună cu Mircea Dinescu, a anunțat la TV căderea regimului Ceaușescu. Citiți mai multe despre viața actorului, politicianului și funcționarului român pe bucharesttrend.eu.
Începutul unei mari cariere
Ion Caramitru s-a născut la București, pe 9 martie 1942. Mama sa era originară dintr-un sat numit Gramatica, lângă Salonic, iar tatăl său era din zona albaneză a orașului Korca, de confesiune ortodoxă. Ion a studiat și a absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București în 1964, având șansa de a învăța sub îndrumarea profesoarei Beate Fredanov.
După absolvire, a devenit actor la Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” începând cu anul 1965, iar peste 25 de ani, între 1990-1993, Ion Caramitru a ocupat funcția de director general al acestui teatru. A interpretat peste 60 de roluri principale în piese de autori variind de la clasici cunoscuți pe plan mondial la dramaturgi contemporani. Printre aceștia se numără William Shakespeare, A. P. Cehov, Luigi Pirandello, Georg Büchner, Bernard Shaw, Alfred de Musset și alții. A colaborat cu mari regizori ai scenei românești, cum ar fi Sica Alexandrescu, Moni Gellerter, Liviu Ciulei, Vlad Mugur, Andrei Șerban, Radu Penciulescu, Alexandru Tocilescu, Cătălina Buzoianu.
De asemenea, Caramitru a jucat roluri principale în 40 de filme. Printre acestea, merită amintite „Pădurea spânzuraților”, film care a fost premiat pentru regie la Festivalul de Film de la Cannes în 1965, regizat de Liviu Ciulei, „Iarba verde de acasă”, în regia lui Stere Gulea, lansat în 1978, și „Ecaterina Teodoroiu”, regizat de Dinu Cocea. Totuși, unul dintre cele mai memorabile și iubite roluri pentru publicul românesc rămâne cel al profesorului de filosofie Mihai Gavrilescu, poreclit Socrate de elevii săi, în filmul „Liceenii”.
Participarea la revoluție
Talentul său nu a trecut neobservat nici de producătorii internaționali. Ion Caramitru a fost invitat să joace în filme precum „Kafka” din 1991, regizat de Steven Soderbergh, alături de Jeremy Irons și Theresa Russell. De asemenea, a jucat în filmul „Misiune: Imposibilă”, regizat de Brian De Palma, și în rolul contelui Fontana din filmul „Amin” din 2002, regizat de Costa-Gavras.
De-a lungul lungii sale cariere în teatru și cinematografie, Caramitru a fost onorat cu numeroase premii și distincții. Printre premiile teatrale, a fost desemnat de patru ori „Cel mai bun actor al anului”, în 1975, 1979, 1981 și 1985. În film, a primit Premiul revistei „Cinema” pentru interpretare în 1976, Premiul Asociației Cineaștilor în 1980 și Premiul Special al Juriului pentru rolul principal din filmul „Lucian” la Festivalul Național de Film de la Costinești în 1984.
În 1995, Regina Elisabeta a Marii Britanii i-a acordat titlul de „Cavaler de Onoare al Ordinului Imperiului Britanic”. În 2008, Ion Caramitru a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universității de Arte „George Enescu” din Iași.
Pe 21 și 22 decembrie 1989, Ion Caramitru a fost unul dintre liderii demonstrațiilor anticomuniste din București. Pe 22 decembrie 1989, el a intrat în clădirea Televiziunii Române, fiind primul care a anunțat la televiziunea națională eliminarea dictaturii.
Întoarcerea pe scenă
Pe 11 decembrie 1996, a fost numit ministru al culturii odată cu învestirea guvernului condus de Victor Ciorbea. La acea vreme, Caramitru nu făcea parte din nicio formațiune politică, însă ulterior s-a înscris într-un partid. Sub guvernele conduse de Radu Vasile și Mugur Isărescu, Caramitru a deținut aceeași funcție de ministru al culturii până la sfârșitul anului 2000. După un scurt parcurs politic, Ion Caramitru s-a întors la activitatea teatrală, de această dată ca regizor.
În 2007, a montat spectacolul de operă „Tragedia Carmen”, o versiune a operei lui Bizet realizată de Peter Brook și Marius Constant, care a avut premiera la Sibiu, în curtea interioară a Muzeului de Istorie. Un an mai târziu, în 2008, Ion Caramitru a revenit pe scena Teatrului Național din București, la 44 de ani de la debutul său aici, interpretând rolul principal din spectacolul „Eduard al III-lea” de William Shakespeare, în regia lui Alexandru Tocilescu și scenografia lui Dragoș Buhagiar. După această producție, a regizat una dintre premierele stagiunii 2008-2009, „Șapte dintr-o lovitură”, o piesă de Lia Bugnar, scrisă special pentru șapte actori tineri angajați recent la Teatrul Național. Următoarea sa lucrare regizorală a fost opera „Evgheni Oneghin” de Piotr Ceaikovski, pusă în scenă la Opera Națională din București în martie 2009.
