Renumitul actor român Mitică Popescu s-a născut pe 2 decembrie 1936, la București. A trăit o viață plină de experiențe, atât pe plan profesional, cât și personal. În 1967, a absolvit Institutul de Teatru din capitală. Nu toată lumea știe, dar actorul a petrecut chiar și o perioadă în spatele gratiilor. Cu toate acestea, cea mai mare parte a carierei sale artistice a fost dedicată scenei Teatrului Mic din București. Aflați mai multe despre biografia artistului pe bucharesttrend.eu.
Cariera artistică
În 1967, Mitică Popescu a absolvit Institutul de Teatru și Cinematografie „IL Caragiale” din București. După aceea, a jucat pe scena Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Timișoara și a Teatrului de Tineret din Piatra-Neamț. Astfel a început cariera sa artistică, pe care și-a petrecut-o în mare parte pe scena Teatrului Mic din București. Aici, Mitică Popescu s-a remarcat ca un actor cu farmec personal deosebit și cu un sarcasm aparte. A dat viață unor personaje complexe pe care le-a interpretat cu măiestrie, atât în roluri dramatice, cât și în cele comice și muzicale. A debutat pe scena Teatrului Mic în 1973, în spectacolul „Philadelphia, Here I Come!” de Brian Friel, în regia Soranei Coroamă Stanca. În anul următor, a jucat în piesa „Matca” de Marin Sorescu, interpretând cu succes rolul mirelui.
Partenera sa în piesă a fost actrița Leopoldina Bălănuță, care mai târziu, în 1977, i-a devenit soție. A rămas fidel acestui teatru, unde a jucat până în 2010. Mitică Popescu a interpretat roluri remarcabile în piese precum „Cititorul de contor” de Paul Everac, „Să ne îmbrăcăm în pielea goală” de Luigi Pirandello, „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov, „Niste țărani” de Dinu Săraru, „Femeia frumoasă cu floare și ferestre spre nord” de Eduard Radzinski, „Pescărușul” de Anton Cehov, „Cum vă place” de William Shakespeare și multe altele.
Mitică Popescu a trăit toată viața sub semnul modestiei, o trăsătură caracteristică întregii generații „de aur” a actorilor români. Putea fi întâlnit pe stradă, mergând spre teatru, cu o expresie de om lipsit de griji, care se plimba pe Calea Victoriei fără grabă, pierdut în gânduri. Dacă nu știai că este un actor celebru, ai fi putut să-l confunzi cu un trecător oarecare, fără a bănui că, în câteva ore, acest om va fi pe scena Teatrului Mic și că la finalul piesei, publicul îi va acorda aplauze îndelungate.
Perioada de detenție
Puțini știu că actorul a petrecut trei ani după gratii, trecând prin chinurile închisorilor comuniste. Totul a început în 1959. A fost închis fără vreo vină, așa cum deseori se întâmpla în acele vremuri în regimurile comuniste. A trebuit să întrerupă studiile de teatru. Ulterior, s-a reînscris la Institutul „IL Caragiale” din București și a reușit să absolve. Cu toate că, în acele vremuri, etichetele atribuite oamenilor făceau acest lucru foarte dificil.
Actorul a fost deținut inițial la Jilava, apoi la Periprava, și ulterior în penitenciarul de la Balta Brăilei. A fost ulterior transferat la colonia de muncă de la Salcia, unde a lucrat la baraje și canale de drenaj. În noiembrie 1961, Mitică Popescu a fost eliberat din închisoare, iar în 1963 i s-a permis să susțină din nou examenul de admitere la institutul de teatru. În ciuda trecerii prin detenție, în institut încă mai existau profesori care îi recunoscuseră talentul și care l-au susținut. Datorită acestor oameni, în 1967, Mitică Popescu a absolvit în cele din urmă Institutul de Teatru și Cinematografie „IL Caragiale” din București.
Cariera de actor de film
Mitică Popescu și-a lăsat amprenta și în cinematografie. Rolul său principal a fost, fără îndoială, cel al lui Cocoșilă din filmul „Moromeții” al lui Stere Gulea, unde a jucat alături de Victor Rebengiuc și Luminița Gheorghiu. Trebuie menționat că orice apariție a actorului pe marele ecran stârnea entuziasmul spectatorilor din sălile de cinema din acea vreme. Nu este de mirare că Mitică Popescu s-a alăturat vedetelor internaționale care au contribuit la crearea cinematografiei mondiale.
Un alt rol iconic a fost în filmul „Vanătorea de vulpi”, regizat de Mircea Daneliuc în 1980, o ecranizare a romanului „Nişte ţărani” de Dinu Săraru. Apariția lui Mitică Popescu în acest film a fost spectaculoasă. În filmografia actorului mai găsim roluri în filme precum „Duios Anastasia trecea”, în regia lui Dinu Cocea, „Mere roșii” de Alexandru Tatos, „De ce trag clopotele, Mitică?” de Lucian Pintilie și multe altele, unele cunoscute, altele mai puțin.
În viața sa, actorul a avut și o mare dragoste. A cunoscut-o pe Leopoldina Bălănuță, femeia care i-a devenit soție, pe scenă. Au jucat împreună în piesa „Matca” de Marin Sorescu, un spectacol care s-a bucurat de un succes enorm. În piesă, Mitică Popescu a jucat rolul logodnicului Leopoldinei, iar în viața reală a devenit soțul ei. Amândoi s-au născut sub semnul Săgetătorului, poate și de aceea s-au înțeles atât de bine. Chiar și după ce „Polly”, cum era cunoscută Leopoldina de prieteni, a murit, Mitică Popescu a continuat să se comporte ca și cum ea ar fi fost încă lângă el. Nu și-a scos niciodată verigheta de pe deget, decât atunci când trebuia să interpreteze un rol de burlac pe scenă. În plus, actorul a fost gazda emisiunii „D’ale lui Mitică”, unul dintre cele mai longevive show-uri de pe televiziunea națională.
La vârsta de 86 de ani, Mitică Popescu a murit în urma unei boli.
