{"id":1907,"date":"2024-11-13T12:53:26","date_gmt":"2024-11-13T10:53:26","guid":{"rendered":"https:\/\/bucharesttrend.eu\/?p=1907"},"modified":"2024-11-13T12:53:34","modified_gmt":"2024-11-13T10:53:34","slug":"inceputurile-multiculturale-ale-artei-teatrale-in-bucuresti","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bucharesttrend.eu\/ro\/etern-1907-inceputurile-multiculturale-ale-artei-teatrale-in-bucuresti","title":{"rendered":"\u00cenceputurile multiculturale ale artei teatrale \u00een Bucure\u0219ti"},"content":{"rendered":"\n

Primele reprezent\u0103ri artistice \u00een Bucure\u0219ti au ap\u0103rut destul de t\u00e2rziu, raportat la contextul interna\u021bional. De exemplu, cinematografia a fost prezentat\u0103 publicului rom\u00e2n cur\u00e2nd dup\u0103 primele proiec\u021bii din capitalele europene. Totu\u0219i, spectacolele de p\u0103pu\u0219ari \u0219i \u201epanglicari\u201d (artificieri sau jongleri) erau destinate \u00een exclusivitate boierilor, care \u00eei primeau pe arti\u0219ti \u00een intimitatea caselor lor. Pentru detalii despre \u00eenceputurile teatrului \u00een capitala Rom\u00e2niei, consulta\u021bi articolul complet pe bucharesttrend.eu<\/a>.<\/p>\n\n\n\n

Primii arti\u0219ti ambulan\u021bi<\/h2>\n\n\n\n
\"\"<\/figure>\n\n\n\n

Primul permis pentru un spectacol public \u00een Bucure\u0219ti dateaz\u0103 din 29 mai 1798. Aceasta a fost o reprezenta\u021bie a trei comedian\u021bi francezi \u2013 Blaizot, Bevil \u0219i Moinet. Spectacolul lor nu sem\u0103na cu o pies\u0103 de teatru \u00een sensul modern, dar reprezint\u0103 primul eveniment artistic de acest fel din ora\u0219. Pe l\u00e2ng\u0103 faptul c\u0103 erau comici, ace\u0219ti arti\u0219ti francezi erau \u0219i gimna\u0219ti \u0219i mimi. Li s-a oferit un document oficial de la domnitorul vremii, Hangerli-Vod\u0103, care specifica faptul c\u0103 publicul ar trebui s\u0103-i primeasc\u0103 f\u0103r\u0103 rezerve pentru a-\u0219i putea demonstra abilit\u0103\u021bile. Datorit\u0103 acestui document, avem atestarea exact\u0103 a primei reprezenta\u021bii publice din Bucure\u0219ti.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen ceea ce prive\u0219te teatrul propriu-zis, prima cl\u0103dire dedicat\u0103 a fost ridicat\u0103 \u00een 1817 \u0219i s-a numit \u201eTeatrul de la Ci\u015fmeaua Ro\u015fie\u201d. Situat\u0103 la intersec\u021bia dintre Calea Victoriei \u0219i strada Berthelot, construc\u021bia a fost realizat\u0103 la ini\u021biativa domni\u021bei Ralu, fiica domnitorului Caragea Vod\u0103. Aici au avut loc primele spectacole de teatru \u00een limba greac\u0103. Teatrul era o cl\u0103dire mic\u0103, cu doar 14 r\u00e2nduri de scaune, \u0219i avea o scen\u0103 care f\u0103cea dificil\u0103 vizionarea pieselor. Sala era iluminat\u0103 de lum\u00e2n\u0103ri din seu, ceea ce \u00eei oferea o atmosfer\u0103 mai potrivit\u0103 unui teatru radiofonic. \u00cen ciuda acestor condi\u021bii modeste, Teatrul de la Ci\u015fmeaua Ro\u015fie a avut un mare succes, iar sala era mereu plin\u0103 de spectatori.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen continuare, tinerii aristocra\u021bi ai Bucure\u0219tiului, mari iubitori de cultur\u0103, au \u00eenceput s\u0103 promoveze activ teatrul. \u00cen 1827, ace\u0219tia au fondat \u201eSocietatea Literar\u0103\u201d, la ini\u021biativa lui Ion Heliade R\u0103dulescu \u0219i Dinicu Golescu. Tinerii intelectuali aveau \u00een plan crearea unui teatru na\u021bional \u0219i organizau serate teatrale \u00een limba rom\u00e2n\u0103. \u00cens\u0103, autorit\u0103\u021bile de ocupa\u021bie ruse au interzis aceste manifest\u0103ri de identitate na\u021bional\u0103, consider\u00e2ndu-le o provocare la adresa ordinii politice de atunci.<\/p>\n\n\n\n

Primele spectacole \u00een limba rom\u00e2n\u0103<\/h2>\n\n\n\n
\"\"<\/figure>\n\n\n\n

\u00cen 1828, din ini\u021biativa lui Eronimo Momolo, un fost buc\u0103tar italian la curtea lui Grigore Vod\u0103 Ghica, a fost construit teatrul Momolo. Aici a avut loc primul spectacol \u00een limba rom\u00e2n\u0103 pe 9 august 1834, o reprezenta\u021bie a tinerilor elevi ai \u0218colii de declama\u021bie \u0219i muzic\u0103 vocal\u0103 din cadrul filarmonicii. Piesa, numit\u0103 \u201eFanatismul\u201d, a fost un succes, iar gazeta Curierul Rom\u00e2nesc<\/em> a scris despre vibra\u021bia patriotismului pe fe\u021bele spectatorilor \u0219i despre aplauzele entuziaste de la final. Succesul acestor spectacole a atras \u00eens\u0103 dezaprobarea autorit\u0103\u021bilor ruse, care au interzis teatrului Momolo s\u0103 mai \u00eenchirieze sala pentru spectacole \u00een rom\u00e2n\u0103. \u00cen 1844, guvernul a \u00eenceput construc\u021bia unui teatru mai mare, numit Teatrul Na\u021bional Bucure\u0219ti<\/a>, cu sprijinul lui Ion Heliade R\u0103dulescu.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen 1849, Friedrich Bossel a deschis un teatru \u0219i un salon de bal la etajul superior al Casei Bossel, situat\u0103 pe Calea Victoriei. Pe 19 noiembrie 1872, aici a avut loc prima reprezenta\u021bie de variet\u0103\u021bi rom\u00e2ne\u0219ti \u2013 Apele de la V\u0103c\u0103re\u0219ti<\/em>, scris\u0103 de Matei Millo. Sala Bossel a devenit un loc de manifestare cultural\u0103, iar interesul publicului pentru art\u0103 a crescut.<\/p>\n\n\n\n

Teatrele de var\u0103<\/h2>\n\n\n\n
\"\"<\/figure>\n\n\n\n

Interesul publicului pentru spectacole \u0219i entuziasmul creatorilor au dus la apari\u021bia fenomenului gr\u0103dinilor de var\u0103 \u00een Bucure\u0219ti. \u00cen a doua jum\u0103tate a secolului al XIX-lea, gr\u0103dini precum Union-Suisse, Orfeu rom\u00e2n, Ra\u0219ca, Stavri, Dacia \u0219i Jigni\u021ba au devenit spa\u021bii pentru variet\u0103\u021bi locale, melodrame \u0219i comedii. \u00cen primele dou\u0103 decenii ale secolului XX, principalul punct de atrac\u021bie \u00een aceste gr\u0103dini erau operetele din gr\u0103dinile \u201eOtetele\u0219anu\u201d, \u201eBlanduzia\u201d, \u201eAmbasador\u201d, \u201eColos\u201d, \u201ePrietenii orbilor\u201d \u0219i altele. Aceste spectacole de operet\u0103 au fost un precursor al artei teatrale din Bucure\u0219ti.<\/p>\n\n\n\n

Anii \u201920 au adus teatrul \u00een prim-plan, cu spectacole \u00een parcurile \u201eCarabus\u201d, \u201eAlhambra\u201d, \u201eTeatrul Nou\u201d, \u201eIzb\u00e2nda\u201d \u0219i \u201eMarconi\u201d. Din 1931, o parte dintre gr\u0103dinile de var\u0103 din centrul Bucure\u0219tiului au fost demolate pentru a face loc construc\u021biilor noi, pe fondul cre\u0219terii pie\u021bei imobiliare. Cele r\u0103mase \u0219i-au ridicat calitatea spectacolelor, dar cel de-al Doilea R\u0103zboi Mondial a influen\u021bat distribu\u021bia spa\u021biilor de teatru \u0219i frecven\u021ba spectacolelor.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Primele reprezent\u0103ri artistice \u00een Bucure\u0219ti au ap\u0103rut destul de t\u00e2rziu, raportat la contextul interna\u021bional. De exemplu, cinematografia a fost prezentat\u0103 publicului rom\u00e2n cur\u00e2nd dup\u0103 primele proiec\u021bii din capitalele europene. Totu\u0219i, spectacolele de p\u0103pu\u0219ari \u0219i \u201epanglicari\u201d (artificieri sau jongleri) erau destinate \u00een exclusivitate boierilor, care \u00eei primeau pe arti\u0219ti \u00een intimitatea caselor lor. Pentru detalii despre […]<\/p>\n","protected":false},"author":379,"featured_media":1068,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[199],"tags":[584,746,744,749,748,750,745,747,743,751],"moimportance":[32,35],"motype":[200],"moformat":[20],"class_list":{"0":"post-1907","1":"post","2":"type-post","3":"status-publish","4":"format-standard","5":"has-post-thumbnail","7":"category-teatru","8":"tag-actori","9":"tag-arta-teatru","10":"tag-istoria-teatrului","11":"tag-prosceniu","12":"tag-public","13":"tag-public-teatru","14":"tag-scena","15":"tag-teatru","16":"tag-teatru-bucurestean","17":"tag-teatru-in-bucuresti","18":"moimportance-golovna-novyna","19":"moimportance-retranslyacziya-v-agregatory","20":"motype-etern","21":"moformat-vlasna"},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bucharesttrend.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1907","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bucharesttrend.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bucharesttrend.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bucharesttrend.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/379"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bucharesttrend.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1907"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bucharesttrend.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1907\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1917,"href":"https:\/\/bucharesttrend.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1907\/revisions\/1917"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bucharesttrend.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/1068"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bucharesttrend.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1907"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bucharesttrend.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1907"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bucharesttrend.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1907"},{"taxonomy":"moimportance","embeddable":true,"href":"https:\/\/bucharesttrend.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/moimportance?post=1907"},{"taxonomy":"motype","embeddable":true,"href":"https:\/\/bucharesttrend.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/motype?post=1907"},{"taxonomy":"moformat","embeddable":true,"href":"https:\/\/bucharesttrend.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/moformat?post=1907"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}