{"id":1866,"date":"2024-11-12T21:27:50","date_gmt":"2024-11-12T19:27:50","guid":{"rendered":"https:\/\/bucharesttrend.eu\/?p=1866"},"modified":"2024-11-12T21:28:00","modified_gmt":"2024-11-12T19:28:00","slug":"istoria-teatrului-evreiesc-din-bucuresti-de-la-primele-spectacole-in-iasi-la-statutul-de-teatru-de-stat","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bucharesttrend.eu\/ro\/etern-1866-istoria-teatrului-evreiesc-din-bucuresti-de-la-primele-spectacole-in-iasi-la-statutul-de-teatru-de-stat","title":{"rendered":"Istoria Teatrului Evreiesc din Bucure\u0219ti \u2014 de la primele spectacole \u00een Ia\u0219i la statutul de teatru de stat"},"content":{"rendered":"\n

Teatrul Evreiesc Rom\u00e2nesc a fost inaugurat oficial la 19 august 1876 \u00een ora\u0219ul Ia\u0219i, \u00eentr-o gr\u0103din\u0103 renumit\u0103 numit\u0103 \u201ePomul verde\u201d. Aici, artistul \u0219i scriitorul Avram Goldfaden a pus bazele primului teatru profesionist. Mai multe detalii despre istoria \u00eenfiin\u021b\u0103rii Teatrului Evreiesc din Bucure\u0219ti sunt disponibile pe bucharesttrend.eu<\/a>.<\/p>\n\n\n\n

Primul turneu prin Rom\u00e2nia<\/h2>\n\n\n\n
\"\"<\/figure>\n\n\n\n

Dup\u0103 o serie de spectacole, Goldfaden \u0219i trupa sa s-au mutat la Bucure\u0219ti. Pe drum, actorii au sus\u021binut spectacole \u00een ora\u0219ele prin care au trecut: Boto\u0219ani, Gala\u021bi, Br\u0103ila. Acest turneu s-a dovedit un succes, inspir\u00e2ndu-l pe Goldfaden s\u0103 creeze noi opere dramatice, cum ar fi piesele istorice \u201eSulamita\u201d, \u201eIosif \u00een Egipt\u201d, \u201eIudit \u0219i Olofern\u201d. Aceste spectacole erau profund legate de tradi\u021biile culturale evreie\u0219ti, din care autorul a extras toate elementele teatrale posibile.<\/p>\n\n\n\n

De atunci, Teatrul Evreiesc s-a manifestat continuu \u00een cultura rom\u00e2n\u0103. \u00cen 1917 a \u00eenceput s\u0103 activeze regizorul Iacob Sternberg, axat pe genul de revist\u0103. Un moment decisiv \u00een dezvoltarea arti\u0219tilor evrei din Rom\u00e2nia a fost contactul cu trupa renumitului teatru Vilna, care a sus\u021binut turnee globale \u0219i a vizitat Bucure\u0219tiul \u00een 1923. Schimbul de experien\u021b\u0103 a fost benefic pentru ambele trupe.<\/p>\n\n\n\n

Anii dictaturii naziste din timpul celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial au fost o perioad\u0103 extrem de dificil\u0103 pentru Teatrul Evreiesc. \u00cen acei ani, arti\u0219tilor evrei li s-a interzis s\u0103 joace \u00een limba lor \u0219i s\u0103 urce pe scenele teatrelor rom\u00e2ne\u0219ti. Astfel, la Bucure\u0219ti a ap\u0103rut teatrul \u201eBara\u0219eum\u201d, care organiza spectacole \u00een limba rom\u00e2n\u0103, majoritatea fiind spectacole de revist\u0103, foarte populare printre localnici.<\/p>\n\n\n\n

Statutul de teatru de stat<\/h2>\n\n\n\n
\"\"<\/figure>\n\n\n\n

Dup\u0103 \u00eencheierea celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial, \u00een 1948, Teatrul Evreiesc din Bucure\u0219ti a devenit o institu\u021bie de stat. De atunci \u0219i p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, pe scena teatrului, situat\u0103 pe strada doctorului Iuliu Barasch, au avut loc peste 200 de premiere. Repertoriul a fost vast, incluz\u00e2nd adapt\u0103ri ale operelor unor scriitori de renume pe idi\u0219, precum \u0218alom Alehem, I.L. Peretz, Mendele Mocher Sforim, Isaac Bashevis Singer, Ephraim Kishon \u0219i al\u021bii.<\/p>\n\n\n\n

Repertoriul include \u0219i piese ale unor dramaturgi clasici evrei, cum ar fi S. Ansky, Iacob Gordin, H. Leivick, dar \u0219i autori evrei din Rom\u00e2nia, precum Mihail Sebastian, Aurel Baranga, Alexandru Sever, Dumitru Solomon. \u00cen acela\u0219i timp, au fost reprezentate piese ale unor clasici evrei interna\u021bionali, precum Arthur Miller, Israel Horovitz, Mario Diament, dar \u0219i piese de teatru universale de la Moli\u00e8re, Lessing, Ibsen, Bertolt Brecht, Lion Feuchtwanger, Max Frisch, Friedrich D\u00fcrrenmatt \u0219i Arnold Wesker.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen teatru au fost descoperi\u021bi \u0219i actori de excep\u021bie. Numele<\/a> precum Pastor Sevilla, Beniamin Sadiugurschi, Dina K\u00f6nig, Lia K\u00f6nig, Mauriciu Sekler, Isaac Havis, Samuel Fischer \u0219i Theodor Danetti sunt bine cunoscute \u00een \u00eentreaga Rom\u00e2nie. Teatrul Evreiesc a ilustrat remarcabil capacit\u0103\u021bile interpretative variate ale acestor actori, at\u00e2t \u00een dram\u0103 \u0219i comedie, c\u00e2t \u0219i \u00een spectacole muzicale. Conform unei tradi\u021bii \u00eendelungate, actorul evreu c\u00e2nt\u0103, danseaz\u0103 \u0219i joac\u0103. Aceast\u0103 tradi\u021bie este dus\u0103 mai departe ast\u0103zi de actori precum Rudy Rosenfeld, Maia Morgenstern, Roxana Guttman, Nicolae C\u0103lug\u0103ri\u021ba, Andrei Fin\u021bi, Cornel Ciupercescu, Natalie Ester \u0219i mul\u021bi al\u021bii.<\/p>\n\n\n\n

Turnee interna\u021bionale<\/h2>\n\n\n\n
\"\"<\/figure>\n\n\n\n

\u00cen ultimele dou\u0103 decenii, Teatrul Evreiesc de Stat a organizat turnee de succes \u00een \u021b\u0103ri precum SUA, Canada, Israel, Germania, Austria, Rusia, Elve\u021bia, Fran\u021ba \u0219i Grecia, particip\u00e2nd la diverse evenimente interna\u021bionale. De exemplu, \u00een anul 2000, teatrul a realizat coproduc\u021bia interna\u021bional\u0103 a piesei \u201eAn die Musik\u201d de Pip Simmons, bazat\u0103 pe o idee original\u0103 a lui Rudy Engelander. Muzica a fost compus\u0103 de Chris Jordan, iar piesa a fost prezentat\u0103 \u00een ora\u0219e precum Nancy, Avignon, Salzburg, Zurich, Londra, Berlin, Copenhaga \u0219i Rotterdam.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen plus, Teatrul Evreiesc de Stat a organizat \u0219i g\u0103zduit Festivalul Interna\u021bional de Teatru \u00een limba idi\u0219 \u00een anii 1991 \u0219i 1996. \u00cen 2002, a fost co-organizator al Festivalului Na\u021bional al Teatrelor Minorit\u0103\u021bilor Na\u021bionale din Rom\u00e2nia, iar \u00een 2003, a co-organizat primul festival de cultur\u0103 idi\u0219 din Europa. De asemenea, \u00een 2017, Teatrul Evreiesc de Stat a organizat primul Festival Interna\u021bional de Teatru \u00een limba idi\u0219 \u2013 \u201eTES FEST\u201d, care a generat o mare agita\u021bie \u0219i a ajuns la cea de-a patra edi\u021bie.<\/p>\n\n\n\n

Teatrul Evreiesc de Stat din Bucure\u0219ti are o istorie de peste 150 de ani, dintre care aproape \u0219apte decenii de activitate ca institu\u021bie de stat, fiind singura institu\u021bie de acest fel cu existen\u021b\u0103 continu\u0103. Are un profil clar definit, reprezent\u00e2nd mi\u0219carea teatral\u0103 din Rom\u00e2nia.<\/p>\n\n\n\n

Arta scenic\u0103 modern\u0103 \u00een limba idi\u0219 este sus\u021binut\u0103 de activitatea acestui teatru, care \u00ee\u0219i p\u0103streaz\u0103 identitatea de aproape dou\u0103 secole, chiar dac\u0103 limba idi\u0219 a fost considerat\u0103 de-a lungul vremii ca fiind \u201emoart\u0103\u201d sau \u00een pericol de dispari\u021bie. Aceast\u0103 limb\u0103 a fost \u0219i r\u0103m\u00e2ne un refugiu pentru evrei \u00een \u00eentreaga lume. N\u0103scut\u0103 \u00een ghetourile Evului Mediu timpuriu, limba idi\u0219 a absorbit \u00een melodia sa toat\u0103 bucuria comuniunii na\u021bionale \u0219i toate suferin\u021bele exilului. Ea a supravie\u021buit persecu\u021biilor Inchizi\u021biei \u0219i pogromurilor, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd ne\u00eenfricat\u0103 \u00een fa\u021ba oric\u0103rei tendin\u021be de globalizare \u0219i asimilare.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Teatrul Evreiesc Rom\u00e2nesc a fost inaugurat oficial la 19 august 1876 \u00een ora\u0219ul Ia\u0219i, \u00eentr-o gr\u0103din\u0103 renumit\u0103 numit\u0103 \u201ePomul verde\u201d. Aici, artistul \u0219i scriitorul Avram Goldfaden a pus bazele primului teatru profesionist. Mai multe detalii despre istoria \u00eenfiin\u021b\u0103rii Teatrului Evreiesc din Bucure\u0219ti sunt disponibile pe bucharesttrend.eu. Primul turneu prin Rom\u00e2nia Dup\u0103 o serie de spectacole, […]<\/p>\n","protected":false},"author":379,"featured_media":1093,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[199],"tags":[584,753,744,749,748,750,745,747,743,752,751],"moimportance":[32,35],"motype":[200],"moformat":[20],"class_list":{"0":"post-1866","1":"post","2":"type-post","3":"status-publish","4":"format-standard","5":"has-post-thumbnail","7":"category-teatru","8":"tag-actori","9":"tag-arta-teatrala","10":"tag-istoria-teatrului","11":"tag-prosceniu","12":"tag-public","13":"tag-public-teatru","14":"tag-scena","15":"tag-teatru","16":"tag-teatru-bucurestean","17":"tag-teatru-evreiesc","18":"tag-teatru-in-bucuresti","19":"moimportance-golovna-novyna","20":"moimportance-retranslyacziya-v-agregatory","21":"motype-etern","22":"moformat-vlasna"},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bucharesttrend.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1866","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bucharesttrend.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bucharesttrend.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bucharesttrend.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/379"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bucharesttrend.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1866"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bucharesttrend.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1866\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1876,"href":"https:\/\/bucharesttrend.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1866\/revisions\/1876"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bucharesttrend.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/1093"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bucharesttrend.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1866"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bucharesttrend.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1866"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bucharesttrend.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1866"},{"taxonomy":"moimportance","embeddable":true,"href":"https:\/\/bucharesttrend.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/moimportance?post=1866"},{"taxonomy":"motype","embeddable":true,"href":"https:\/\/bucharesttrend.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/motype?post=1866"},{"taxonomy":"moformat","embeddable":true,"href":"https:\/\/bucharesttrend.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/moformat?post=1866"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}